Matica srpska – Păstrat pentru viitor

Tripont, în calitate de grup de companii lider în regiune în dezvoltarea și operarea studiourilor și de centru est-european al Phase One, a instalat pentru Biblioteca Națională a Serbiei, Matica srpska, echipamente de digitizare a obiectelor și a cărților și a oferit instruire Phase One angajaților bibliotecii.

Matica srpska, Biblioteca Națională a Serbiei, una dintre cele mai importante instituții culturale din Serbia încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, a achiziționat un sistem de cameră Phase One pentru a-și păstra valorile analogice și a le putea publica digital, la nivel internațional. Astfel, încă o instituție științifică dispune de cea mai modernă tehnologie de digitizare a patrimoniului cultural cunoscută astăzi.

Matica srpska, în vârstă de 195 de ani, a fost înființată în 1826, la Pesta, de juristul Jovan Hadžić, din donațiile unor negustori sârbi. În primii ani, Matica a funcționat ca editură de cărți, apoi, la sfârșitul anilor 1830, s-a încercat transformarea instituției într-o societate savantă. După războiul de independență maghiar din 1848–1849, centrul de greutate cultural al sârbilor a devenit Novi Sad, astfel că s-a pus problema mutării Maticei de la Pesta; aceasta a avut loc în 1864. Matica a fost mutată la Novi Sad, iar în paralel s-a extins și sfera ei de activitate, primind și funcții de bibliotecă.

Biblioteca Națională a Serbiei deține cea mai mare colecție de cărți vechi și rare din lume. Din 1948, aria sa de colectare cuprinde și exemplarul legal obligatoriu (depozitul legal).

Biblioteca dispune de peste 4.000.000 de publicații în limba sârbă și în alte 109 limbi; în plus, păstrează relații strânse cu 320 de instituții internaționale și face posibil împrumutul de cărți și periodice. Sediul bibliotecii se află din 1948 în Voivodina. Acesta este centrul unor cercetători de renume mondial, cu un număr mare de citări în reviste științifice. Biblioteca are șapte săli de lectură, în care intră anual aproape 5000 de vizitatori.

Biblioteca oferă servicii de nivel înalt tuturor celor care s-au dedicat științei, de aceea Biblioteca Națională a Serbiei trebuie să satisfacă numeroase cerințe. Fondul bibliotecii poate fi folosit de orice cetățean adult, sârb sau străin, cu condiția să accepte statutul bibliotecii. Matica srpska participă activ la cooperări internaționale; printre altele, este membră a IFLA (International Federation of Libraries and Library Associations) sau a FID (International Federation for Documentation).

În cadrul bibliotecii, Departamentul de Protecție a Publicațiilor și Digitizare se ocupă de conservarea și restaurarea materialelor de bibliotecă și de arhivă. Biblioteca a înființat Departamentul de Digitizare pentru ca manuscrisele rare, cărțile vechi și periodicele să fie făcute accesibile digital, prin diverse procedee, pentru posteritate. Digitizarea se desfășoară continuu în instituție din 2006. Selecția materialelor digitizate se face după unicitatea, valoarea, caracterul complet și utilizabilitatea volumului respectiv. În cursul digitizării au prioritate cărțile manuscrise ale Maticei srpska scrise cu litere chirilice, publicațiile din catalogul cărților vechi și rare, precum și publicațiile proprii ale bibliotecii. Scopul bibliotecii este de a crea pentru public o arhivă digitală cât mai completă.

Departamentul de Digitizare al Maticei srpska are în prezent trei angajați, care au efectuat lucrările cu un Nikon D800 E. În funcție de nevoile Bibliotecii Matica srpska, Departamentul de Digitizare plănuiește extinderea și modernizarea lucrărilor de digitizare. Din mai multe motive, s-au hotărât pentru soluțiile aplicate la Centrul de Digitizare și în Arhiva Audiovizuală a Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU), completate cu instrumente și metode de conservare și restaurare. Această tehnologie de digitizare și acest mod de lucru ar permite digitizarea și păstrarea mai rapidă și mai simplă a materialelor digitizate și, mai mult, schimbul de date; ba chiar, pe termen lung, această metodă ar stabili standardul procedeului de digitizare a bunurilor culturale.

Departamentul de Protecție a Publicațiilor și Digitizare al Maticei srpska a cumpărat sistemul de cameră Phase One IXG 100. Totodată, pentru efectuarea postprocesării la calitatea corespunzătoare, biblioteca a achiziționat software-ul Capture One CH și computere, iar dotarea s-a îmbogățit cu o nouă masă de reprografie, standuri de digitizare, suport de carte, ținte (target-uri) de calibrare a culorilor, panouri LED de iluminat, exponometru și spectrometru.

În luna mai a acestui an, angajații de digitizare ai bibliotecii au participat la instruirea Phase One organizată de Tripont, în care au învățat utilizarea corectă a echipamentului și a software-ului. Statul sârb așteaptă de la instituție să ridice digitizarea în țară la un nivel mai înalt decât înainte și, datorită eficienței și calității înalte a sistemului de cameră Phase One, materialele nu vor mai trebui digitizate din nou.

Din păcate, pandemia a afectat și lucrările de digitizare, de aceea stațiile de lucru nou amenajate din Departamentul de Digitizare al Maticei srpska nu au fost încă puse în funcțiune. Se poartă discuții continue despre când ar putea avea loc acest lucru. Colecția Bibliotecii Matica srpska este enormă, de aceea lucrările de digitizare urmează să înceapă prin stabilirea principalelor puncte prioritare. Se pune mare accent pe calitatea imaginilor, adică operatorii de digitizare nu consideră importantă cantitatea imaginilor, ci tratează calitatea materialului digitizat ca prioritate numărul unu. Lucrările de digitizare din Matica srpska continuă și în perioada următoare.