Cultura digitală a cărții: The Morgan Library & Museum pe internet

The Morgan Library & Museum din New York este un foarte bun exemplu al felului în care o bibliotecă ce deține și o colecție interesantă de obiecte și de artă poate ieși din cadrele obișnuite.

Instituția a luat ființă în 1906 ca bibliotecă privată a lui J. P. Morgan. Încă de atunci, colecția includea câteva manuscrise și cărți cu legături rare. Colecția de astăzi a devenit celebră în lume nu prin mărime, ci prin caracterul ei deosebit: pe lângă codice ilustrate selectate cu competență și alte opere de artă medievale, coloana vertebrală a colecției o formează manuscrisele autografe ale unor autori celebri. Cine vrea să vadă foaia de hârtie pe care Bob Dylan a mâzgălit versurile piesei Blowin' in the Wind este în locul potrivit. Dar se poate vedea și scrisul de mână al lui Balzac, George Sand, Lord Byron sau Charlotte Brontë.

Mai mult, dacă pe cineva îl interesează cum și-a imaginat Antoine de Saint-Exupéry figura Micului Prinț, poate vedea și desenele lui. Dar și în domeniul muzicii ne putem apropia de personalitatea creatorilor: se păstrează o colecție rară, de exemplu, din partiturile scrise de mâna lui Beethoven sau Mozart și din libretele cu dedicație. De asemenea, în materialul muzeului se pune accent și pe legăturile de carte deosebite, incunabule și grafică (Leonardo, Rubens, Dürer, Picasso etc.).

Așadar, colecționează în principal obiecte care au un rol important în cultura cărții, în istoria seculară a scrisului. Acestea nu fac parte din atracțiile populare ale „consumului de artă”. Sunt lucrări din care, direct, fără informații de context, nu poate fi receptată decât frumusețea. Pentru înțelegerea sensului și a importanței lor mai profunde este nevoie de mai mult ajutor, de o îndrumare atentă a privitorului.

Cu un concept expozițional bine construit, însă, poate deveni parte a unei pasionante călătorii în istoria culturii cel care face o cunoștință mai de aproape cu aceste comori.

Să luăm un exemplu. Cea mai recentă expoziție a muzeului este despre poeta Emily Dickinson și opera ei, această minune autonomă a literaturii americane din secolul al XIX-lea. Dickinson a trăit, se spune, într-o izolare legendară, dar în cercul familiei și al prietenilor ducea o viață socială intensă. Expoziția prezintă amintirile materiale ale acestei lumi intime: portrete, tapetul din dormitorul lui Dickinson, o șuviță de păr – și, mai presus de toate, manuscrisele poeziilor.

Pentru Dickinson, manuscrisele aveau mare importanță. Dăruia cu plăcere poezii scrise de mâna ei persoanelor apropiate. Ortografia ei deosebită, micile jocuri (de ex. decupaje de ziar lipite în mijlocul textului) și aspectul diverselor hârtii creează pentru receptarea poeziilor o atmosferă intimă și fragilă, care se potrivește cu totul acestei poezii.

Fiind Morgan Library & Museum unul dintre pionierii digitizării, expoziția materială a fost completată cu o galerie online. Aici se pot vedea manuscrisele lui Emily Dickinson, alături de care apar și textele poeziilor dactilografiate, iar în lectura unei poete contemporane, Lee Ann Brown, le putem și auzi. Este interesant de văzut cât de altfel acționează obiectele fotografiate, de exemplu șuvița de păr, în spațiul virtual: ele creează acea apropiere și personalitate care, tocmai, de obicei lipsește în mediul internetului. Astfel, ele întăresc efectul intens al poeziilor.

Muzeul cultivă de multă vreme tradiția de a realiza, pentru fiecare expoziție, și o expoziție online. Acestea – deși expozițiile propriu-zise s-au încheiat de mult – pot fi vizionate în continuare pe site-ul muzeului. Putem, de exemplu, să luăm virtual în mână o mască de ghips realizată după George Washington încă din timpul vieții lui, o putem roti, o putem mări până la cea mai mică zbârcitură. Putem răsfoi de la un capăt la altul numeroase manuscrise medievale și renascentiste captivante, mărite la un nivel de detaliu pe care în realitate nu l-am putea avea. Evangheliar, carte de rugăciuni, tratat de tactică militară: putem alege dintre cele mai variate teme ecleziastice și profane.

Dar nu doar temele sunt variate, ci și mijloacele folosite. În funcție de materialul expoziției, uneori înregistrări audio, fragmente de film, alteori material multimedia complex completează lumea vizuală a obiectelor digitizate. În expoziția online despre cei 150 de ani de istorie ai Alice în Țara Minunilor putem vedea fragmente de film și asculta piese muzicale inspirate de roman. Materialul vizual al expoziției cu tema „animale și artiști” este completat de interviuri cu artiști, în care vorbesc despre relația lor cu animalele. Putem asculta cum recită Jeremy Irons poezia lui William Blake, Tigrul. De asemenea, la mai multe expoziții găsim „videoclipuri didactice” ale curatorilor, care ne iau, cumva, de mână și ne conduc virtual prin expoziție sau prin detaliile unei singure opere digitizate.

Acest material online arată bine câte posibilități creative se deschid prin digitizare pentru ca materialul expus să se apropie și mai mult de cei interesați. Abordarea multimedia și imaginile de bună calitate, care pot fi mărite și manipulate, dărâmă zidurile dintre privitor și opera de artă. Cel care contemplă obiectele poate primi mai mult și mai ușor de receptat ajutor decât oricând pentru a cunoaște lucrarea respectivă, dar în același timp poate dirija el însuși acest proces.

Aici puteți răsfoi expozițiile online.

Acesta a fost un Poet – Poetul filtrează un Înțeles uluitor din sensuri banale – Ulei de trandafir în cantitate enormă

Din speciile obișnuite Care mor la ușă – Ne mirăm cum de nu noi înșine L-am extras din petale – încă dinainte

Al Imaginilor – Dezvăluitorul – Poetul – El este – Ne condamnă, în schimb, pe noi – Să pierim ca niște săraci –

Moștenirea sa – despre care nu are decât o bănuială – O pot prăda – Lui nu i se face nicio pagubă – El Însuși – Pentru Sine – este Averea – El este în afara Timpului –

(Poezie de Emily Dickinson, în traducerea maghiară a lui Géza Szőcs)